Sunt timid, dar ma tratez

Fobia socială este o teamă intensă de a fi umilit în situaţii sociale, în special de a te face de râs în faţa altor persoane. De ce nu găsim persoane care sa sufere de fobie socială pe meleagurile noastre? Pentru că sunt bine camuflate sub eticheta de „timizi”. Sunt „doar” timizi şi asta nu e o boală, nu-i aşa? Şi totuşi…

Sunt persoane care se învârt o jumătate de oră în jurul telefonului şi le este frică de faptul că nu vor reuşi să spună cuvintele potrivite, că-l vor deranja pe cel de la capătul firului, că vor fi refuzaţi; aşa că renunţă să mai ridice receptorul şi mai rumegă minute bune acest eşec anticipat dar neconsumat. Sunt alţii al căror calvar este să se simtă ţinta tuturor privirilor (cu siguranţă critice, simt ei). La o petrecere vor sta ca pe ghimpi, iar după ce se întorc acasă rememorează tot ce au spus şi au sentimentul că au fost cum nu se poate mai ridicoli. Şi mai sunt cei care nu pot mânca în public, cei cărora le este frică să vorbească în faţa unui auditoriu format din persoane puţin cunoscute, cei care pur şi simplu nu mai pot face nimic dacă sunt priviţi şi lista poate continua.

Toate aceste situaţii creează multă suferinţă persoanelor respective. Această suferinţă are un nume: fobie socială. Şi poate beneficia de tratamente eficiente. Există trei tipuri de fobie socială :

a) legat de efectuarea anumitor acţiuni – subiectul nu poate efectua în public anumite activităţi pe care le îndeplineşte cu uşurinţă atunci când este singur;

b) tipul interactiv limitat – fobia este limitată doar la una sau două situaţii sociale (de exemplu, a solicita o întâlnire sau a merge la o petrecere);

c)  tipul generalizat – situaţiile fobice includ majoritatea situaţiilor sociale

Psihoterapia cognitiv – comportamentală este astăzi principala modalitate de tratament eficace al fobiei sociale. Metodele folosite sunt expunerea la stimulul fobic, învăţarea de abilităţi (de expresie, de receptare şi conversaţionale) şi reevaluarea conceptului de sine al persoanei afectate. Terapia poate fi individuală sau de grup. 

Există o serie de medicamente care şi-au dovedit utilitatea în fobia socială. Efectul acestora este însă limitat; pot fi însa mijloace auxiliare pentru succesul psihoterapiei.  

De ce să tratăm ?

Pentru că de cele mai multe ori fobia socială se autoîntreţine şi se amplifică, iar uneori se complică şi cu alte probleme de sănătate mintală; persoana care nu a reuşit să ridice receptorul în exemplul de mai sus are mari şanse să îşi restrângă reţeaua de suport social, netezind drumul unei viitoare depresii; cel care nu reuşeşte să se relaxeze la petreceri din cauza fobiei sociale va descoperi curând un fals aliat: alcoolul…

Teama de străini a fost multă vreme un complex comportamental util pentru supravieţuire. În lumea noastră simpla supravieţuire nu mai reprezintă un succes. Iar succesul cere acum nu agilitatea eschivei, ci abilitatea apropierii şi combinării.

Mă întreb câţi timizi au descoperit că au fobie socială citind aceste rânduri.