Fiziologia plăcerilor cotidiene

- despre stres si plăcerea de a mânca -

Ce se întâmplă?

1. Stresul sau anxietatea generează o secreţie crescută de adrenalina; adrenalina are ca rezultat mobilizarea rezervelor de glucoză din organism; reacţia insulinei la cresterea glicemiei duce în final la hipoglicemie, tradusă în senzaţia de foame; dacă în acest moment luăm o gustare bogată în glucide  (ciocolată, sandviciuri, cornuri, chipsuri) provocăm o hiperglicemie abruptă care va fi urmată de hipoglicemie şi ciclul reîncepe.

2. Limitarea oportunităţilor de a mă bucura de plăceri elaborate creşte nevoia de gratificaţie imediată; cea mai la îndemană plăcere este mâncatul; în timp se creează obisnuinţă şi dependenţă de această sursă de plăcere.

3. La întreruperea unui alt comportament adictiv (i.e. care da dependenţă), cel mai frecvent fumatul, bulimia este cel mai frecvent comportament de înlocuire a satisfacţiei la care tocmai am renunţat.

4. E de menţionat ca odată început procesul de îngrăşare, celula adipoasă va trimite semnale pentru a continua procesul, funcţia normală a ţesutului gras fiind acumularea pentru perioade de foamete (dispărute în lumea dezvoltată, dar organismul are încă inscrisă această informaţie în memoria genetică); cu alte cuvinte, chiar şi dacă facem abstracţie de potenţiatorii de gust sau de lăcomie, senzaţia de saţietate nu indică un echilibru energetic ci un uşor surplus energetic.

Ce-i de făcut ?

În lumea noastră aportul energetic poate fi programat; nu cântarele sau alimentele potrivite ne lipsesc, ci mai degrabă educaţia de a ne citi emoţiile, chiar dacă sau mai ales cand ele apar sub masca impulsurilor.

1. Stabileşte un program al meselor şi respectă-l  tot atât cat respecţi programul de lucru.
2. Gândeşte-te anticipat la lucrurile plăcute pe care le-ai putea face în pauzele programate şi neprogramate; de fiecare dată cand simţi nevoia să mănânci în afara programului stabilit pentru mese, aminteşte-ţi sa faci aceste lucruri plăcute.
3. Dacă tocmai ai renunţat la fumat, planifică să petreci într-un alt mod placut sau interesant minutele pe care le petreceai fumând.
4. Analizează gama  plăcerilor pe care ţi le acorzi; dacă gravitează în jurul mâncării e deja o problemă; daca nu prea mai contează ce ingurgitezi e sigur o dependenţă; o dependenţă este în mod sigur şi o problema emoţională; caută sprijin pentru această problemă.
5. Identifică şi exersează plăceri mai elaborate şi în care satisfacţia se construieşte treptat, plăceri care pot intra cu sens în povestea ta de viaţă

În esenţa, nu confunda senzaţia de foame cu foamea de senzaţii.